2. Educatie.
2.1. Implicarea U.E.
UE a început un nou program de dezvoltare în 2014, cu scopul de a integra tehnologiile în procesul de învățare. Acest lucru ar trebui să ajute elevii din instituțiile de învățământ superior să nu dobândească doar experiență în învățarea setului de fapte, dar se concentrează și asupra gândirii lor logice. În prezent, tehnologia oferă cadrelor didactice oportunitatea de a susține prelegeri online, care să permită profesorului să fie responsabil de monitorizarea eficienței învățării online, interval de timp pentru cât elevul petrece timpul pentru anumite exerciții. Aceasta facilitează reducerea documentelor. Exerciții, note sunt furnizate pe programe software care îl fac mai accesibil pentru studenți și profesori. În loc să imprime copii, cu niște pași simpli, ei pot încărca un fișier partajat, care poate fi accesat de studenți online. Acest lucru a avut un impact pozitiv asupra UE și a lumii, deoarece documentele reduse au dus la reducerea ofertelor de hârtie. Analizând dintr-o altă perspectivă, acest lucru duce la un mediu mai sigur și stabil.
2.2. Digitalizarea învățământului superior: cartografierea abordărilor instituționale pentru predare și învățare [1]
Una dintre contradicții care împiedică grav modernizarea educației este discrepanța dintre viteza de digitalizare a resurselor educaționale și viteza cu care digitalizarea procesului educațional în sine, care este încă foarte redusă. Reforma educației este prezentată în articol prin exemplul diferitelor forme de activități curriculare și extracurriculare care vizează utilizarea activă a resurselor educaționale digitale.
Discutând fenomenul digitalizării, trebuie menționat faptul că diverși analiști și experți prognozați (mai ales britanici, inclusiv Tim Berners-Lee – unul dintre inventatorii World Wide Web (Stuart, 2014)) consideră tranziția procesului de învățământ în stadiul digital ca fiind moment de cotitură în istoria educației
Abordarea declarată a fost adoptată de Uniunea Europeană. Strategia de dezvoltare a educației UE 2020, adoptată în 2014, se concentrează pe tehnologiile digitale. Acest document are ca obiectiv principal integrarea soluțiilor IT de ultimă generație în activitățile instituțiilor de învățământ din întreaga UE. „DigEduPol“. Scopul principal este integrarea tehnologiilor digitale în procesul de învățământ, astfel încât acestea mergeau mână în mână atât cu predarea anumitor discipline, cât și cu procesul de educație școlară în general.
2.3. Tendinte in educatie
Educația la distanță, bazată pe noile oportunități de tehnologii digitale, este o problemă separată în termenii tendinței de digitalizare a educației
Tehnologiile digitale îi ajută pe profesori să reducă hârtia: cărțile de exercițiu și rapoartele sunt înlocuite cu laptopuri sau tablete, cu toate informațiile academice disponibile. Sarcinile de casă ale elevilor, cu excepția cazului în care sunt necesare referințe speciale ale profesorului, pot fi controlate automat cu instrumente software.
Potrivit oamenilor de știință, în foarte scurt timp, formatul digital va elimina nevoia de prelegeri de scriere de mână, când fiecare student va primi toate materialele și le va putea prelucra în timp real și va lucra interactiv. Toate textele vor fi disponibile online și stocate într-un „cloud” digital (alternativa Apple iCloud), care va elimina practic orice consecințe negative legate de absența de la școală.
Pătrunderea tehnologiilor digitale intense în educație ridică o serie de probleme practice. La fel ca și celelalte inovații, lumea tehnologiilor online este asociată cu anumite contradicții și circumstanțe neprevăzute. De exemplu părinții, care își doresc copilul petrec mai puțin timp la computer, ar trebui să se răzgândească, deoarece procesul de educație modernizarea presupune contrariul.
O altă problemă în acest context este digitalizarea cuprinzătoare a vieții umane, prevăzută de numeroși oameni de știință. În prezent capacitatea de adaptare la noile tehnologii este o condiție prealabilă de succes.
O altă tendință majoră în dezvoltarea educației în ceea ce privește globalizarea este reorganizarea instituțională. În prezent, ne confruntăm cu stadiul în care tendințele educației digitale și online necesită instituționalizare în unitățile de învățământ de tip nou, cu o formă simplificată de participare și prezență la ore (prezență personală, online la distanță sau off-mural extra-mural).
Activități în clasă din cadrul viitorul nu va reprezenta o imagine tipică a unui profesor în fața elevilor săi, așezat la birouri dispuse în rânduri perfecte. Introducerea tehnologiilor digitale inovatoare se va schimba nu numai formă de învățare și instrumente, dar mediul său ca atare.
Am putea afirma că sistemul educațional modern se confruntă cu o criză creativă. Lucrările de clasă și lecțiile le fac să nu contribuie la inițiativele personale ale studenților de a învăța ceva nou, stabilirea obiectivului conexiunea dintre cunoștințele lor și lumea reală, folosește-ți imaginația pentru a căuta nonstandard răspunsuri la întrebări standard în loc să folosească modele stereotipice. De aceea sala de clasă a viitorului nu trebuie să fie un loc de transfer de cunoștințe, ci un loc de investiții în mintea studenților, concentrându-se pe creativitate și inovație și nu pe repetarea gata pregătită opinii sau răspuns mecanic la întrebările de testare. Abordarea declarată a educației ne va obliga să reconsideram programele și integrarea acestora inovații conceptuale și reale. Noile programe de învățământ ar trebui să prevadă nu numai transferul obligatoriu al fapte, dar concentrați-vă asupra atingerii anumitor obiective, anume creativitatea, imaginația și munca în echipă indiferent de locația membrilor echipei. În sfârșit, trebuie menționat că educația globală de astăzi s-a confruntat cu transformări majore, cauzată de integrarea în continuare a noilor tehnologii digitale în activitatea academică și este activă căutarea unor modele de implementare eficiente, care să compromită cu tradițiile și inovații.
2.4. Digitizarea si educatia. [2]
Digitalizarea și utilizarea instrumentelor facilitează învățarea și prezentarea, grăbind procesul de soluționare a sarcinilor care pot fi rezolvate de un număr mai mare de studenți simultan. De asemenea, facilitează procesul de examinare a sarcinilor și este posibil să afișăm un videoclip cu multe fenomene și procese.
- EDUCAȚIE ȘI DIGITIZARE IN INVATAMANTUL PRESCOLAR
Utilizarea instrumentelor de digitalizare și digital permite vizualizarea mai ușoară și vizualizarea realistă a obiectelor și profesiilor care sunt explicate copiilor cu vârste între 1 și 7 ani. Instrumentele pot oferi o combinație diversă de litere și numere, învățarea mai interesantă și diferită a literelor și matematicii, precum și arată și explică fenomenele într-un mod viu, altfel care nu poate fi explicat copiilor de această vârstă. Munca educatorilor care lucrează cu un număr mare de copii devine mult mai ușoară. Copiii cu vârste între 1 și 7 ani pot absorbi o cantitate mare de cunoștințe și informații. Au capacitatea de a stăpâni până la 3 limbi străine, mult mai ușor prin joc și divertisment decât copiii mai mari. Acest lucru duce la dezvoltarea copiilor mai avansați, mai maturi și inteligenți. Digitalizarea aduce dezvoltare accelerată, comunicare avansată și progres. Aceasta nu implică petrecerea între 6 și 8 ore cu calculatoarele sau pe tablete într-o instituție preșcolară.
- EDUCAȚIE ȘI DIGITIZARE PRIMARĂ ȘI SECUNDARĂ
Digitalizarea obligatorie aduce schimbări la toate nivelurile educației – alinierea a 50% din cunoștințele teoretice la 50% din practica aplicabilă mediului în care trăim. Aceasta este strâns legată de problema tinerilor care încă se confruntă la școala primară și aceasta este lipsa ideilor despre o posibilă viitoare profesie. Percepțiile lor despre ocupații nu sunt fundamentate în realitate, informațiile despre acestea nu sunt disponibile și nici prezentate prin practică. Ulterior fac alegeri ghidate de sfaturile și opiniile părinților lor, ceea ce adesea produce rezultate proaste (părăsesc studii sau trec la alte studii). Acest lucru confundă inutil individul și duce ulterior la un haos inutil în societate. Prin urmare, este necesar să se apropie practica de copiii de la școlile primare, să se organizeze cercetarea și clasificarea tipurilor de ocupații care vor fi necesare în societatea viitorului după terminarea perioadei de învățământ. Următorul pas ar fi selectarea abilităților copiilor și a abilităților acestora care ar permite alegerea corectă a profesiei pentru care ar fi pregătiți. Se observă că acest tip de abordare este probabil mai accesibil în țările dezvoltate decât în țările subdezvoltate.
- EDUCAȚIE ȘI DIGITALIZARE INALTA
Nevoia de cercetare este în conformitate cu profesiile care vor dispărea în viitorul apropiat. Studenții nu vor fi educați pentru profesii care în viitor nu vor mai fi necesare în societate, în conformitate cu dezvoltarea tehnologiei IT. Profesorii nu vor rămâne fără joburile lor, deoarece vor reorienta către noile materii pe care le vor preda sau îmbunătăți anumite profiluri, în conformitate cu dezvoltarea tehnologiei IT. Din nou, avem aplicarea educației digitale pentru adulți. Așadar, cei care trebuie să se recalifice vor trece prin procesul de educație digitală, dar îl vor aplica ulterior și în cursurile lor. Digitalizarea și utilizarea instrumentelor facilitează învățarea și prezentarea, grăbind procesul de soluționare a sarcinilor care pot fi rezolvate de un număr mai mare de studenți simultan. De asemenea, facilitează procesul de examinare a sarcinilor și este posibil să afișăm un videoclip cu multe fenomene și procese. Rețineți că proiectele și practica trebuie să facă parte integrantă din educația de 4, 5 sau 6 ani în cooperare cu companii sau instituții, în funcție de vocația pe care studenții o studiază. După ce și-au terminat studiile, vor fi trecuți, vor dobândi abilitățile necesare și vor fi pregătiți pentru piața muncii.
2.5. Cum modelează tehnologia viitorul educației[3]
Combinația dintre nevoile educaționale în evoluție pentru copii și un viitor mai incert al muncii înseamnă că actualizarea a ceea ce învață copiii și modul în care aceștia îl învață a devenit o problemă crucială pentru școli și colegii – dar ce ar trebui să fie prioritate?
Sali de clasa 2.0
Într-un sondaj realizat la 1.400 de educatori, majoritatea dintre ei spun că consideră că sălile de clasă ale viitorului vor fi centrate pe învățare personalizată și personalizată. Această abordare centrată pe elev ar permite copiilor să-și aleagă propriul ritm și obiectivele de învățare pe baza intereselor individuale – toate putând fi ghidate de inteligență artificială, chatbots și învățare bazată pe video.
Inteligență artificială
Inteligența artificială în educație se concentrează, de obicei, pe identificarea a ceea ce un student nu știe sau nu știe, și ulterior dezvoltarea unui curriculum personalizat pentru fiecare student.
Platforma de învățare a limbii AI, Duolingo, este una dintre cele mai descărcate aplicații de învățământ la nivel mondial, cu peste 50 de milioane de instalări în 2018. Platforma contestă singură noțiunea de învățare tradițională, cu un studiu care arată că petrece doar 34 de ore pe aplicația echivalează cu un întreg semestru universitar de educație lingvistică.
Aplicațiile AI în educație sunt încă la început, dar platforma de succes de învățare electronică demonstrează potențialul de creștere din sector.
Chatbots
De asemenea, chat-urile devin rapid un instrument fundamental în educația generației următoare. Proiectate pentru a simplifica interacțiunea dintre student și computer, chat-urile oferă o gamă largă de beneficii, inclusiv:
Învățarea distanțată: utilizează algoritmi și repetiții pentru a optimiza memorarea
Feedback imediat: Lucrările pot fi clasificate cu o precizie de 92% și într-un timp mai rapid decât profesorii
Învățare personală: urmărește performanțele unui elev și îi ghidează în funcție de nevoile individuale ale acestuia
Această tehnologie inovatoare îi înarmează pe educatori cu noi strategii pentru învățarea mai angajată, reducând simultan volumul de muncă.
Învățare video
Deși învățarea pe bază de videoclipuri nu poate fi considerată neapărat la fel de inovatoare ca inteligență artificială sau chatbots, 98% dintre educatori o consideră o componentă vitală în experiențele de învățare personalizate. Majoritatea instituțiilor raportează încorporarea video în programele lor într-un fel, dar cererea chiar mai mare de învățare bazată pe video poate veni de la studenți în viitorul apropiat.
Acest lucru se datorează faptului că învățarea video crește satisfacția elevilor cu 91%, iar realizările studenților cu 82%, motiv pentru care educatorii folosesc tot mai mult video pentru sarcini precum:
Furnizarea de materiale pentru sarcinile studenților
Oferind feedback cu privire la misiuni
Exerciții de instrucțiune flipped (învățare mixată)
O clasă basculantă răstoarnă învățarea convențională, concentrându-se pe conținuturi practice care sunt livrate online și deseori în afara clasei.
Bătălia dintre tradițional și tehnic
Flipping classrooms este o tendință care a dobândit impuls în ultimii ani și poate fi considerată o schimbare radicală a modului în care elevii absorb informațiile. Modelul relativ nou elimină, de asemenea, temele pentru acasă, împuternicindu-i pe elevi să lucreze în colaborare la sarcinile lor în timpul orei de curs.
Deși noile modele de învățare perturbă status quo-ul învățării tradiționale, poate crește cantitatea tot mai mare de timp petrecută de copii în fața ecranelor?
Cercetările au arătat că copiii sunt mai predispuși să absoarbă informațiile din cărți, mai degrabă decât pe ecrane. De asemenea, a existat o creștere evidentă a școlilor cu tehnologie scăzută sau fără tehnologie, care consideră că interacțiunea umană este esențială atunci când vine vorba de menținerea copiilor implicați și încântați să învețe
Crearea de oameni de primă clasă
Deși s-ar putea să nu ne aflăm încă în epoca iTeachers, beneficiile tehnologiei ca ajutoare didactice sunt incontestabile. Cu toate acestea, ceea ce este mai important este faptul că aceste ajutoare sunt utilizate în paralel cu psihologia dezvoltării și educației – păstrând în final studenții decât tehnologie în centrul educației.
Viitorul se va referi la asocierea inteligenței artificiale a calculatoarelor cu capacitățile cognitive, sociale și emoționale ale oamenilor, astfel încât să educăm oameni de primă clasă, nu roboți de clasa a doua ” – OECD, raportul Tendințe privind educația
.
The future will be about pairing the artificial intelligence of computers with the cognitive, social and emotional capabilities of humans, so that we educate first-class humans, not second-class robots”
—OECD, Trends Shaping Education report
La urma urmei, modul în care copiii își dezvoltă aceste abilități este poate mai puțin important decât capacitatea lor de a naviga în schimbare, deoarece acesta este singurul lucru care va rămâne constant.
Tema
Referinte:
Hermann, Pentek, Otto, 2016 Design Principles for Industrie 4.0 Scenarios.
Jürgen Jasperneite:Was hinter Begriffen wie Industrie 4.0 steckt, in Computer & Automation, 19 December 2012
Kagermann, H., W. Wahlster and J. Helbig, eds., 2013: Recommendations for implementing the strategic initiative Industrie 4.0. Final report of the Industrie 4.0
Working Group Heiner Lasi, Hans-Georg Kemper, Peter Fettke, Thomas Feld, Michael Hoffmann: Industry 4.0. In: Business & Information Systems Engineering 4 (6), pp. 239-242 Marr, Bernard. „Why Everyone Must Get Ready For The 4th Industrial Revolution”. Forbes. Bonner, Mike. „What is Industry 4.0 and What Does it Mean for My Manufacturing?”. Mueller, Egon; Chen, Xiao-Li; Riedel, Ralph (2017). „Challenges and Requirements for the Application of Industry 4.0: A Special Insight with the Usage of Cyber-Physical System”.
Lin, K.C.; Shyu, J.Z.; Ding, K. A Cross-Strait Comparison of Innovation Policy under Industry 4.0 and Sustainability Development Transition.
Wang, S.; Wan, J.; Li, D.; Zhang, C. Implementing smart factory of industrie 4.0: An outlook. Int. J. Distrib.
Aquilani, B.; Silvestri, C.; Ruggieri, A. Sustainability, TQM and value co-creation processes: The role of critical success factors.
Kliestik, T.; Misankova, M.; Valaskova, K.; Svabova, L. Bankruptcy Prevention: New Effort to Reflect on Legal and Social Changes. Sci. Eng. Ethics
Kliestikova, J.; Misankova, M.; Kliestik, T. Bankruptcy in Slovakia: International comparison of the creditor’s position. Oecon. Copernic. 2017, 8, 221–237
Eremin V.V. and Kharisova E.V. (2016). MSU boarding school for gifted children is a model of learning in a changing world. Natural science education: a look into the future. Collection. Мoscow: MSU Publishing, pp. 240 Internet and education. Do Russians use the Internet for educational purposes? FOMNibus, (30 July 2015).
https://www.khanacademy.org/ Overview and Analysis of Policy Models for the Integration and Innovative Use of Digital Technologies in Education. (n. d.). https://ec.europa.eu/jrc/en/digitaleducation-policies Pearce N., Weller M., Scanlon E. and Kinsley S. (2011). Digital scholarship considered: how new technologies could transform academic work.
Popova M. (2016). The Big Brake. RBC + Education,
Stuart, K. (2014). What every parent needs to know about video games: a crash course.
- https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/13538322.2019.1603611 ↑
- https://epale.ec.europa.eu/en/blog/digitization-and-education by Ivana Jevtic ↑
- https://www.visualcapitalist.com/how-technology-is-shaping-the-future-of-education/ de Katie Jones ↑