1. Industrie
Avansul tehnologic al secolului XXI modern a contribuit cu numeroase inovații provocând atât educația, cât și industria. Cu toate acestea, a spus că, provocările duc la un bun bun al societății. Industria funcționează adesea de-a lungul educației, astfel digitalizarea afectează ambele sectoare simultan, legând industria și educația mai strâns. Cisco și Intel au lansat un parteneriat cu Universitatea din Melbourne (Australia) în 2008 pentru a identifica abilitățile pe care studenții trebuie să le atingă pentru o carieră și o viață fructuoasă. Astfel, parteneriatul (ATC21S – Evaluarea și predarea competențelor secolului XXI) se concentrează pe a-i face pe studenți să dobândească abilități necesare pentru secolul 21, ceea ce crește cunoștințele generației de muncă mai tinere. Un alt exemplu este Energy Biosciences Institute (EBI), un parteneriat creat în 2007 care a dus la depășirea de noi complicații energetice emergente. Peste 300 de oameni de știință cercetează cu scopul de a oferi o modalitate fezabilă de a reduce impactul asupra combustibililor fosili, conducând investigația folosind tehnologii, datele digitalizate. Acesta a fost susținut de BP care a acordat o subvenție de 10 ani de 500 de milioane de dolari. Aceasta oferă dovezi care ilustrează modul în care industria lucrează împreună cu educația, împreună cu procesul continuu de digitalizare.
Cu toate acestea, în ciuda avantajelor menționate, principala industrie a dilemelor și fețele de digitalizare este menținerea forței de muncă umane. După cum am menționat anterior, am conturat și am descoperit că digitalizarea afectează industria, făcând-o eficientă din punct de vedere al costurilor. Cu toate acestea, există riscul ca tehnologia să preia forța de muncă umană. Statisticile actuale arată că problema apare nu datorită faptului că roboții sau mașinile schimbă forța de muncă umană, ci pentru că indivizii nu dețin competențe stabilite pentru a lucra mașinile complexe. Potrivit Comisiei Europene, în sectorul TIC (Tehnologia informației) vor fi în jur de 756.000 de locuri de muncă vacante neîmplinite. Statisticile actuale indică faptul că sectoarele digitale contribuie la un procent mare din VAB (Valoarea Brută). În 2015, peste 7% din GVA din Marea Britanie a fost cu sectoarele digitale, cu o sumă masivă apropiată de 118 miliarde de lire sterline. Aceste numere prezintă un impact semnificativ al instruirilor pentru a oferi un set de abilități necesare pentru a lucra cu tehnologiile recent introduse. Astfel, numărul de posturi vacante de rezervă ar scădea, iar GVA ar putea avea o creștere exponențială.
În cartea lor „Digitalizare, digitalizare și transformare digitală”. Autorii VIOREL IULIAN TĂNASE și RUXANDRA VICTORIA PARASCHIV spun: Procesul de digitalizare marchează începutul celei de-a patra revoluții industriale, cu implicații semnificative în industrie, economie, știință și societate. O nouă filozofie vine cu digitalizarea, AI și biotehnologia care are ca scop orientarea rezultatelor spre binele ființei umane. Relația de colaborare, dar competitivă, între om și mașină, dar și între mașini, duce la mutații importante pe piața muncii și la irelevanța muncii în perioada următoare.
Cred în fața noilor tehnologii, umanitatea le va putea folosi pentru a ne aduce avantaje – spunea Ren Zhengfei CEO Huawei la Davos , la reuniunea tehnica dedicata celei de-a patra revolutii industriale.
Produsele inteligente vor fi peste tot, de la îmbrăcăminte inteligentă, ceasuri și telefoane, pana la mașini inteligente, clădiri și orașe inteligente. Astfel, este important să înveți generația tânără inca din primele clase să dobândească abilități de competență în legătură cu tehnologiile.
Adăugarea de surse digitalizate în procesul de învățare crește productivitatea: Face documentele mai accesibile și reduce timpul de învățare, sporind eficiența
1.1. Caracteristicile fundamentale ale Industry 4.0 sunt: (1) IA și Machine Learning; (2) Blockhain; (3) IIOT, Internetul lucrurilor în industrie; (4) realitatea virtuală; (5) realitatea augmentată; (6) realitatea mixtă sau hibridă; (7) roboții și coboții; (8) mașinile autonome.
Concepte specifice:
1. IA și Machine Learning. Prin IA computerele pot înțelege limbajul uman, pot recunoaște obiecte, sunete, culori și alți stimuli din mediul exterior, pot să învețe, să planifice și să rezolve probleme. Gartner definește rețeaua digitală inteligentă ca fiind interacțiunea dintre persoane, dispozitive, conținut și servicii. IA contaminează toate tehnologiile permițând realizarea de sisteme dinamice, flexibile și autonome. Inteligența presupune: fundamentele IA, aplicații și servicii analitice inteligente şi obiecte inteligente. Digital presupune oglinzi digitale, tehnologii cloud to the Edge, platformă conversațională și experiență imersivă. Rețeaua presupune Blockchain, gândire centrată pe eveniment, evaluarea de risc și încrederea continuă și adaptativă. Machine Learning (ML) este o modalitate prin care se obține IA; ML descrie procesul prin care un sistem computerizat învață din datele pe care le accesează fără să fie programat pentru această sarcină. Sistemul nu învață plecând de la un algoritm ci construiește un algoritm în timp ce învață prin: recunoaștere de tipare (pattern-uri) şi metode de analiză statistică aplicate pe cantități uriașe de date. Cele mai cunoscute aplicații ale ML sunt: estimarea cursului acțiunilor la bursă și decizii privind tranzacții și investiții; diagnosticare în medicină; analiza datelor generate de vehicule în dinamică, identificând tipare de comportament pentru fluidizarea traficului; identificarea preferințelor consumatorilor și personalizarea reclamelor și recomandărilor.
2. Conceptul Blockchain. Blockchain a câștigat popularitate după 2009, odată cu apariția monedei Bitcoin. Stuart Haber și W. Scott Stornetta au creat conceptul de blockchain (Internetul valorilor), date stocate în blocuri înlănțuite și securizate criptografic. În 2009, blockchain a devenit soluția pentru tranzacții rapide, securizate și descentralizate. Tehnologia blockchain a devenit soluția pentru tranzacții rapide, securizate și descentralizate. Tehnologia Blockchain redefinește conceptul de tranzac- ție. În absența unei entități centrale care păstrează, administrează și taxează informația, respectiv valoarea, tehnologia păstrează în ecuație doar subiecții tranzacției, inițiatorul și beneficiarul, eliminând părțile terțe. În cazul tehnologiei blockchain nu există costuri de tranzacție, doar costuri de infrastructură; blockchain redefinește conceptul de schimb, excluzând intermediarii tranzacției, există doar emițător (producător) și destinatar (utilizator).
3. Internetul lucrurilor în industrie (Industrial Internet of Things – IIOT). În domeniul industrial, IoT integrează mașinile inteligente, datele avansate și oamenii într-un ecosistem performant și fluent.
4. Realitatea virtuală (Virtual Reality/VR). Tehnologia RV emulează experiența interacțiunii cu mediul înconjurător, aducând-o cel mai aproape de realitatea cunoscută. Prin simularea vizuală, auditivă și chinestezică, RV ne permite să părăsim mediul real și să devenim parte integrantă dintr-o realitate alternativă, să interacționăm cu elementele care o compun; tehnologia creează o versiune a realității pe care creierul o percepe ca fiind reală deși ea nu există cu adevărat. RV redefinește procesul de învă- țare, facilitând accesul la informația de specialitate în timp real, eliminând constrângerile de natură fizică. Viorel Iulian Tănase, Ruxandra Victoria Paraschiv 90 6
5. Realitatea augmentată (Augmented Reality/AR). Tehnologia AR seamănă cu RV însă nu are același efect de captivitate, utilizatorul nu pierde contactul cu mediul înconjurător. RA construiește o realitate alternativă pornind de la mediul real pe care-l îmbogățește cu elemente generate de computer.
6. Realitatea mixtă (Mixed reality/MR) sau hibridă este o tehnologie mai nouă decât AR și VR, carew creează spații predominant virtuale, în care obiecte și oameni din lumea reală se integrează dinamic cu lumi proiectate, producând astfel medii și realități noi, unde obiecte digitale și fizice coexistă și interacționează.
7. Roboții și co-roboții sau coboții (roboți colaborativi creați după teoria jocurilor) industriali dispun de IA, capacități autonome de cogniție, decizie, învățare și adaptare. Sunt echipați cu senzori, tehnologii și sisteme inteligente, care îi conectează cu alte ecosisteme. Datorită senzorilor și funcțiilor de ML coboții sunt conștienți de prezența oamenilor, a gradului de proximitate, a locului și contextului în care se află.
8. Mașinile autonome (Driverless). Tehnologia drinerless oferă utilizatorilor un grad înalt de autonomie, mașina este complet autonomă.
Concluzii
1. Digitalizarea redefinește disciplinele tehnice și speculative, economiile, industriile și societatea exercitând un impact fără precedent asupra modului în care muncim, trăim, ne comportăm și acționăm în societate.
2. Următoarea generație de modele și ecosisteme digitale de afaceri este determinată de IA, experiențele imersive, oglinzile digitale, gândirea axată pe eveniment, securitatea adaptivă continuă.
3. În ciuda potențialului impact pozitiv al tehnologiei asupra creșterii economice, este totuși esențial să se rezolve impactul său negativ posibil, cel puțin pe termen scurt, pe piața muncii. Temerile legate de impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă nu sunt noi. În 1931, economistul John Maynard Keynes a avertizat cu precădere despre șomajul tehnologic larg răspândit „datorită descoperirii mijloacelor de economisire a muncii care depășesc ritmul în care putem găsi noi utilizări pentru muncă”. Acest lucru sa dovedit a fi greșit dar ce dacă de data aceasta era adevărat? În ultimii ani, dezbaterea a fost reintrodusă prin dovezi ale computerelor care înlocuiesc un număr de locuri de muncă, în special ordonatori, casieri și operatori de telefonie.
4. Motivele pentru care noua revoluție tehnologică va provoca mai multe răsturnări decât revoluțiile industriale anterioare sunt cele menționate deja în introducere: viteza (totul se întâmplă într-un ritm mult mai rapid decât oricând), lățimea și adâncimea (atât de multe schimbări radicale se produc simultan), și transformarea completă a sistemelor întregi. În lumina acestor factori de conducere, există o certitudine: noile tehnologii vor schimba dramatic natura muncii în toate industriile și ocupa- țiile. Incertitudinea fundamentală are legătură cu măsura în care automatizarea va înlocui forța de muncă. Pentru a înțelege acest lucru, trebuie să înțelegem cele două efecte concurente pe care le exercită tehnologia asupra ocupării forței de muncă. În primul rând, există un efect de distrugere, deoarece întreruperile și automatizarea alimentate de tehnologie înlocuiesc capitalul cu forța de muncă, obligând lucrătorii să devină șomeri sau să-și realoce competențele în altă parte. În al doilea rând, acest efect de distrugere este însoțit de un efect de capitalizare în care cererea de bunuri și servicii noi crește și conduce la crearea de noi ocupații, întreprinderi și chiar industriile. Ca ființe umane, avem o abilitate uimitoare de adaptare și ingeniozitate. Dar cheia aici este momentul și măsura în care efectul de capitalizare înlocuiește efectul de distrugere și cât de repede va fi înlocuirea.
5. Există aproximativ două tabere opuse în ceea ce privește impactul tehnologiilor emergente pe piața muncii: cei care cred într-un sfârșit fericit – în care lucrătorii strămutate prin tehnologie vor găsi noi locuri de muncă și în care tehnologia va dezlănțui o nouă eră a prosperității; și cei care cred că va duce la un Armaghedon social și politic progresiv prin crearea șomajului tehnologic pe o scară masivă. Istoria arată că rezultatul va fi probabil undeva în mijloc. Întrebarea este: Ce ar trebui să facem pentru a stimula mai multe rezultate pozitive și pentru a ajuta pe cei captuși în tranziție? A fost întotdeauna cazul în care inovația tehnologică distruge unele locuri de muncă, pe care le înlocuiește la rândul lor cu altele noi într-o activitate diferită și, eventual, într-un alt loc. Luați agricultura ca exemplu. În SUA, oamenii care lucrau pe teren au constituit 90% din forța de muncă la începutul secolului al XIX-lea, dar astăzi aceasta reprezintă mai puțin de 2%. Această reducere dramatică a avut loc relativ bine, cu o întrerupere minimă socială sau o șomaj endemic. Economia aplicațiilor oferă un exemplu al unui nou ecosistem de locuri de muncă. A început doar în 2008, când Steve Jobs, fondatorul Apple, a lăsat dezvoltatorii externi să creeze aplicații pentru iPhone. Până la mijlocul anului 2020, economia globală a aplicațiilor ar fi trebuit să genereze venituri de peste 125 miliarde de dolari, depășind industria cinematografică, care există de peste un secol.
6. Tehnologia poate fi perturbatoare, dar susține că întotdeauna se termină îmbunătățirea productivității și creșterea bogăției, ceea ce conduce, la rândul ei, la o cerere mai mare de bunuri și servicii și la noi tipuri de locuri de muncă pentru ao satisface. Substanța argumentului este după cum urmează: Nevoile și dorințele omului sunt infinite, astfel încât procesul de aprovizionare a acestora ar trebui să fie, de asemenea, infinit. Barring recesiuni normale și depresiuni ocazionale, va exista întotdeauna muncă pentru toată lumea. Semnele timpurii indică un val de inovație care substituie forța de muncă din mai multe industrii și categorii de locuri de muncă care se vor întâmpla probabil în deceniile următoare.
7. Multe categorii diferite de muncă, în special cele care implică muncă mecanică repetitivă și precisă, au fost deja automatizate. Mulți alții vor urma, deoarece puterea de calcul continuă să crească exponențial. Mai devreme decât cel mai anticipat, activitatea profesiilor diferite de avocați, analiști financiari, medici, jurnaliști, contabili, asigurători sau bibliotecari poate fi parțial sau complet automatizată. Până acum, dovezile sunt următoarele: A patra revoluție industrială pare să creeze mai puține locuri de muncă în industriile noi decât revoluțiile anterioare. Conform unei estimări din Programul Oxford Martin privind tehnologia și ocuparea forței de muncă, doar 0,5% din forța de muncă din SUA este angajată în industrii care nu au existat la începutul secolului, procent semnificativ mai mic decât aproximativ 8% noi industrii în anii 1980 și 4,5% din noile locuri de muncă create în anii 1990. Acest lucru este coroborat de recenta Recensământ Economic al Statelor Unite, care pune în lumină interesantă relația dintre tehnologie și șomaj. Aceasta arată că inovațiile în domeniul informațiilor și al altor tehnologii perturbatoare tind să crească productivitatea prin înlocuirea lucrătorilor existenți, în loc să creeze noi produse care necesită mai multă forță de muncă pentru a le produce. Doi cercetători de la Scoala Oxford Martin, economistul Carl Benedikt Frey și expertul în învățarea mașinilor, Michael Osborne, au cuantificat efectul potențial al inovării tehnologice asupra șomajului, clasând 702 de profesii diferite, în funcție de probabilitatea de a fi automatizate, de la cei mai puțin susceptibili de riscul („0” care nu corespunde deloc riscului) celor care sunt cei mai sensibili la risc („1” care corespunde unui anumit risc de înlocuire a unui loc de muncă cu un computer de orice fel). Ocuparea forței de muncă va crește în locurile de muncă cognitive și creative cu venituri mari și în ocupațiile manuale cu venituri mici, dar se va diminua considerabil pentru posturile de rutină și repetate cu venituri medii.
1.2. Insa putem observa cu usurinta, ca avem o serie de beneficii aduse de industria 4.o in lumea muncii:
Tehnologiile Industriei4.0 ar putea transforma complet lanțul de fabricație. Avantajele digitalizării sunt semnificative de la eficiența producției, la implementarea de produse și servicii inovatoare.
Câștiguri de venituri
Potrivit unui raport al PwC (https://i4-0-self-assessment.pwc.nl/i40/study.pdf), serviciile și produsele digitalizate creează un profit suplimentar de 110 miliarde de euro pe an în Europa. Companiile revoluționare cu servicii și produse digitalizate au observat o creștere semnificativă în ultimii ani. Aproape 50% din întreprinderile care se transformă în Industry 4.0 trebuie să își dubleze veniturile în următorii 5 ani de implementare. De asemenea, una din cinci întreprinderi se așteaptă la o creștere a vânzărilor de 20%.
Cu ajutorul analizelor de date mari, companiile pot de asemenea să înțeleagă mai profund nevoile clienților. Noile informații furnizate pot fi aplicate dezvoltării de produse și utilizate pentru crearea interacțiunilor cu clienții.
Eficiență și productivitate sporite
Un articol publicat în OECD.org de către McKinsey & Company (http://www.oecd.org/dev/Digital-in-industry-From-buzzword-to-value-creation.pdf) estimează că convertirea la automatizare și digitalizare poate crește productivitatea profesiilor tehnice cu 45% – 55%. IoT (Internet of Things) a fost deja aplicat în companii mari, precum Siemens, Airbus, Cisco și multe alte companii din industrie, care pot crea acum ecosisteme IoT mai avansate de dispozitive dezvoltate de vânzători. Produsele inițiale permit conectarea încrucișată, rapidă și sigură a platformelor și schimburi de date între diferite sisteme IioT (Industrial Internet of Things).
Echipe de roboți umani apar în fabrici acum. Robotii de nouă generație sunt capabili să ajute producătorii să automatizeze părți ale procesului de producție pentru a aduce produsele pe piață mai rapid. Evaluarea tehnologiei MIT (https://www.technologyreview.com/s/530696/how-human-robot-teamwork-will-upend-manufacturing/) estimează că colaborarea cu echipele robotului va reduce timpul de muncă cu 85% .
Potrivirea îmbunătățirii ofertei / cererii
Soluțiile de gestionare a stocurilor bazate pe cloud permit interacțiuni mai bune cu furnizorii. În loc să funcționați în „silo individual”, puteți crea schimburi fără probleme și asigurați-vă că firmele care au aplicat tehnologiile Industriei 4.0 la sistemul lor au:
- Tarife ridicate de umplere a pieselor;
- Niveluri ridicate de utilizare a produsului cu risc minim;
- Niveluri mai ridicate de servicii pentru clienți.
Prin împerecherea sistemului lor de gestionare a stocurilor cu o soluție de analiză a datelor mari, acestea își vor îmbunătăți cererea cu cel puțin 85%. De asemenea, pot efectua optimizarea lanțului de aprovizionare în timp real și pot obține mai multă vizibilitate în posibilele dezavantaje și extinderea creșterii acestora.
1.3. Implicatiile industriei 4.0 in educatie
Digitizarea a început, iar aplicarea tehnologiei IT este de neoprit. Și, desigur, acest lucru afectează accelerarea altor procese din societate; vedem deja schimbări majore în educație.
În ultimii 50 de ani, utilajele ne-au înlocuit locurile de muncă și un număr mare de oameni pierd munca, deoarece anumite programe software o fac mai repede și într-un timp mai scurt decât 3 lucrători umani. Ce vom face despre toți acești oameni? Unde este locul lor în societate? Devin cetățeni inactivi și nu au un loc de muncă. Ce facem despre toți acești șomeri? Unde este diviziunea în lume? Ce loc în societate aparține mașinilor și care dintre ele? Cert este că acest lucru se întâmplă. Muncă creată om. Dacă un om nu are nimic de făcut, ce se întâmplă în societate?
Aceasta afectează ascensiunea violenței la care asistăm? În ultimii 50 de ani au avut loc schimbări majore în aplicarea tehnologiei și digitalizării IT, dar se pare că aceste schimbări nu ar fi urmate de schimbările care au loc în societate. Avem o cauză, dar consecințele care au dus la schimbări dinamice în societate nu au fost abordate (șomaj, tulburări și proteste în Europa și în alte părți ale lumii, depresie, creștere a violenței, număr de divorțuri în creștere, singurătate ca fenomene , o creștere a ratelor de suicid, alienarea oamenilor, sărăcia, migrațiile etc.). Întrebarea este: care profesii vor fi gestionate de oameni, care dintre ele cu ajutorul mașinilor și pentru ce profesii adulții vor fi educați digital, în viitor?
Universitatea din Durham a furnizat o cercetare bazată pe metode de predare care afirmă că nu trebuie înlocuite cu tehnologii digitale. Cel mai bun rezultat este obținut atunci când elevii folosesc tehnologii în anumite perioade de timp. După cum afirmă cercetarea, dacă studenții consuma prea mult timp folosind tehnologii, aceasta are un efect negativ asupra abilităților lor de procesare. Îi provoacă pe studenți să răsfoiască diferite site-uri web pentru a găsi răspunsul într-un mod ușor, în loc să încerce să efectueze o cercetare minuțioasă, si in acest fel încurajează obiceiurile slabe de studiu.
Acest lucru nu ii afectează doar pe elevi, dar are și un impact asupra profesorilor. Nu toți profesorii sunt pregătiți și calificați pentru a putea folosi tehnologiile cu succes, este nevoie de timp pentru a transforma setul de metode de predare. Frecvent, poate apărea o eroare tehnologică, cum ar fi problema conectivității la internet, ceea ce duce la dificultăți de învățare și predare.
Cu toate acestea, este important să rețineți că tehnologiile ar trebui utilizate ca instrument și nu trebuie considerate o alternativă pentru predarea oferită de un Trainer / Profesor într-o sală de clasă. Este esențial să folosim aceste instrumente în mod sensibil și să evitam consumul excesiv. Aceeași perspectivă vizează și tehnologia folosită în industrie. Dacă forța de muncă este dotată cu abilitățile necesare pentru a utiliza tehnologia, aceasta ne va oferi transformări majore în societatea noastră.
Tema: